Și tăcerea poate răni

Sunt momente în care a vorbi pare o amenințare și a tăcea pare singura opțiune.

Dar tăcerea menținută din frică nu este neutră. Poate deveni o formă subtilă de violență, atât față de tine, cât și față de ceilalți.

Pentru că atunci când alegi să nu stabilești limite, să nu îți exprimi adevărul sau să nu numești ceea ce doare, afectezi și energia a tot ceea ce te înconjoară.

Și, desigur, nu este vorba de a vorbi din judecată sau de a reacționa din furie.

Este vorba despre a învăța să stabilești limite din iubire.

Despre a recunoaște că celălalt, chiar și atunci când își arată umbra, este un Dumnezeu viu, la fel ca tine. Și, ca atare, merită să fie onorat.

Dar a-l onora pe celălalt nu înseamnă să dispari tu.

Când vibrezi în iubire, nu mai ai nevoie să rănești pentru a te apăra.

Nu mai acționezi din lașitate sau din critică.

Ai nevoie doar de un ghid interior care să îți spună: asta nu mă ajuta sa cresc, asta nu mă reprezintă, asta nu o mai susțin.

Și acest ghid este adevărul tău.

Dar pentru a ajunge acolo, uneori este necesar să îți pui întrebări inconfortabile.

Câți Dumnezei vii rănești cu tăcerea ta? Această tăcere te rănește și pe tine? Te limitează, te face să pierzi libertatea, te deconectează de cine ești?

A vorbi poate elibera.

Chiar dacă ceea ce ai de spus este inconfortabil.

Chiar dacă nu știi cum va fi primit.

Pentru că, uneori, ceea ce pare un adevăr dur este, de fapt, o binecuvântare deghizată.

Poate nu pentru acel moment imediat, dar cu siguranță pentru ceea ce va veni după.

Pentru că există adevăruri care vindecă doar atunci când au curajul să iasă la lumină.

Și tu meriți această binecuvântare.

Pentru că există tăceri care devin lanțuri.

Care te leagă de versiuni vechi ale tale, care nu mai pot fi susținute.

A rupe această tăcere, cu respect, cu iubire, cu conștiință, poate fi primul tău pas către libertate.

Sa iti fie de folos!!!

Ileana Anaeli

Quantum Mind